Indiferent de varsta, iepurele de casa este predispus diferitelor boli infectioase, nutritionale, parazitare si micotice, precum si diferitelor afectiuni de reproducere.
Bolile trec usor neobservate la iepurii de exterior, din cauza ca semnele sunt subtile. Detinatorii de iepuri de exterior care au murit spun adesea ca iepurele se simtea bine cand l-au vazut ultima oara, iar apoi “a murit din senin”. Printre bolile care se instaleazd rapid si nu sunt observate la iepurii de exterior se numara:
- Atacul de caldura (infierbantarea excesiva intr-o zi de vara, fapt care duce la moartea iepurelui).
- Pietrele la vezica urinara (incordare in timpul urinarii, posibil cu sange; in acest caz, este necesar examenul veterinar imediat. Si adesea operarea).
- Blocajul cauzat de par (blocajul digestiv brusc care adesea are semne subtile precum scaderea poftei de mancare, excremente mai putine sau mai mici, aspecte deseori neobservate in cazul iepurilor de exterior).
- Pasteureloza (o infectie microbiana care se evidentiaza prin scurgera din ochi si nas, dificultate si respiratie si care necesita ingrijire imediata din partea medicului veterinar).
Printre cele mai frecvent intalnite si cele mai agresive ca evolutie, la iepure se semnaleaza urmatoarele boli:
Boala hemoragica a iepurilor este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza cu predilectie iepurii in varsta de peste 50 de zile si care se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin anorexie, apatie, jetaj spumos-hemoragic sau epistaxis, semne nevroase cu agitatie puternica si tipete inainte de moarte. Masculii sunt mai sensibili. Animalele cu forme clinice se sacrifica, neexistand un tratament specific, iar cele sanatose se vaccineaza de urgenta.
Mixomatoaza iepurelui este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza iepurii de orice varsta. Dupa o perioada de incubatie variabila (4-10 zile), boala debuteaza cu hipertermie (febra) si blefaroconjunctivita sero-mucoasa si apoi muco-purulenta. Ulterior, boala poate evolua sub trei forme:
- forma nodulara, forma principala de manifestare a bolii, se caracterizeaza prin aparitia in tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea capului (pleoape, bot, urechi) si apoi in regiunea organelor genitale, pe abdomen si perianal, a unor tumefactii edematoase, pastoase. Nodulii cresc in mod continuu, deformand regiunile in care se formeaza;
- forma respiratorie este forma cea mai des intalnita la sugari si tineretul intarcat, terminandu-se cu moartea rapida a animalutului;
- maladia butonilor rosii sau negri se constata la iepurii de Angora la 7-10 zile dupa recoltarea parului si se caracterizeaza prin eruptii cutanate, initial, rosii si apoi maroniu-negricioase, situate in zonele depilate.
Animalele depistate sau suspecte de mixomatoza sunt sacrificate.
In scopul prevenirii acestor maladii infecto-contagioase exista un vaccin bivalent contra mixomatozei si hemoragiei septice, care se administreaza de doua ori pe an, primavara si toamna, la iepuri incepand de la varsta de 1 luna.
Leucoza iepurilor sau leucemia limfoblastica este o viroza rara a iepurelui care se manifesta prin simptome putin caracetristice, slabire continua pana la cahexie si marirea in volum a nodulilor limfatici.
Maladiile dentare la iepuri
Trebuie sa stim ca problemele dentare sunt frecvente la iepuri. In acelasi timp, incidenta lor poate fi redusa prin folosirea unei alimentatii adecvate.
Dintii iepurelui. Iepurele are o dentitie care se poate numi originala. El nu poseda canini, dar in spatele incisivilor aflati pe maxilarul superior se gasesc alti doi incisivi auxiliari.
Oricum, incisivii si molarii iepurelui cresc pe tot parcursul vietii sale. Cand vom afla ca aceasta crestere se situeaza intre 8 si 12 cm pe an, vom intelege nevoia vitala a iepurelui de a-si tocii dintii. In legatura cu aceasta trebuie sa mai stim ca iepurele nu este un rozator ! De aici rezulta ca uzura dentara provine mai ales din frecarea generata de miscarea maxilarului inainte si inapoi, in timpul masticatiei.
In general, problemele dentare ale iepurelui provin mai ales de la o uzura anormala, generata de o proasta ocluzie. Se vorbeste de o proasta ocluzie atunci cand dintii de pe maxilarul inferior si superior nu sunt alaturati, si deci nu se pot uza corect, frecandu-se unii de ceilalti.
Aceasta poate avea o origine genetica (forma anormala a maxilarului), traumatica (fracturi), alimentara sau metabolica (lipsa de calciu).
Maladiile dentare pot determina o tocire neregulata a dintilor sau cresterea dintilor in directie anormala. Iregularitatile dintilor determina ranirea gingiilor si a limbii si aparitia abceselor.
Daca nu se iau masuri, maladiile dentare pot avea urmari grave. Molarii neuzati suficient pot impiedica iepurele sa inchida gura si determina pe plan secundar o proasta uzura a incisivilor. Acestia devin din ce in ce mai lungi si apar in afara botului. Acesti incisivi si molari deformati impiedica iepurele sa se hraneasca . De asemenea, datorita presiunii, ei pot incepe sa creasca in sens invers, lezand osul maxilarului.
Pentru a se realiza uzura corecta a dintilor, iepurele trebuie sa mestece intens, un timp cat mai lung posibil. Acest obiectiv este atins daca hrana este saraca in energie dar bogata in fibre. Ea trebuie sa fie in acelasi timp si suficient de abraziva. Cel mai indicat este sa oferim iepurelui granule adaptate nevoilor sale si fan la discretie.
Atentie ! Toate afectiunile prezentate mai sus au o consecinta comuna : iepurele nu mai mananca. Anorexia este mortala in scurt timp pentru iepure. Diagnosticul de proasta ocluzie odata pus, cel mai des prin radiografie, dintii pot fi taiati sau piliti
A. Maladiile infectioase:
Hemoragia septica
Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se elimina, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza
Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori pe an. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista vaccinuri combinate contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor intr-o perfecta stare igienica.
Scabia, Dermatomicoza
Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Aveti grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor. Folositi hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vaselina.
B. Maladiile nutritionale
Maladii digestive
Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. Faceti tot posibilul ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.
Osteoperoza, Rahitul
Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele. Straduiti-va sa-i hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz.
Hypercalcimia
Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, incercati sa reduceti nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dati mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.
Hypoavitaminoze
Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului.
Dati mai multa mâncare bogata in vitamina A, de exemplu - sfecla rosie si morcov.
Ingrijirea iepurilor bolnavi
Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credeti ca este bolnav, trebuie sa-i izolati pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte animale. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin miinile Dvs. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, va spalati bine mainile. Când iepurii bolnavi sunt luati din casuta, aruncati toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi.
Cand cumparati iepuri noi, ii puneti in casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fiti siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administrati vaccinurile corespunzatoare.
Daca credeti ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu sunteti sigur, adresati-va medicului veterinar. Consultatia lui este mai ieftina decit cumpararea iepurilor noi.
Retineti:
Iepurii care primesc apa curata , mancare buna si sunt intretinuti in incaperi curate, vor fi sanatosi. Ca sa fiti siguri ca ei sunt sanatosi si sa descoperiti bolile la timp, se recomanda sa-i examinati des, cel putin o data la fiecare 2-3 saptamini. Examinati foarte bine ochii, urechile, nasul si organele genitale. Daca observati ca ceva nu este in ordine, izolati animalele ce va trezesc indoieli.
Bola Chinezeasca (Boala Hemoragica) la iepuri
Boala chinezeasca este cunoscuta si sub numele de boala hemoragica. Boala hemoragica la iepuri este o boala cauzata de un virus care este forte rezistant. Sursele de infectare la iepuri pot fi prin transmiterea directa de la iepure la iepure, prin furaj sau chiar prin ingrijitorul iepurilor daca acesta are contact cu iepurii infectati. Foarte periculos sunt expozitiile sau targurile unde ajung multi iepuri din diferite locuri laolalta. Bola hemoragica se poate transmite si prin insecte de la un iepure la altul. Simptomele bolii hemoragice la iepuri sunt moarte neasteptata si foarte rapida. Iepurii reproduc un zgomot de speriatura si in cateva secunde acesta moare. In plina dezvoltare a bolii hemoragice la iepuri, acestia prezinta febra, probleme de raspiratie precum si curgerea de sange din nas. Foarte putini iepuri rezista la aceasta boala. Procentajul de scapare este nesemnificativ de mic. Preventiv se poate aplica un vaccin inpreuna cu vaccinul pentru mixomatoza. Exista un vaccin combinat pentru iepuri care se numeste mixohemoragivac. In Romania vaccinul combinat pentru iepuri este produs de Pasteur Bucuresti. Pe [iata externa se gasesc vaccinuri cu efect mult mai bun dar procurarea lor este dificila pentru ca vaccinurile se transporta doar la temperaturi scazute, in recipiente frigorifice.
Mixomatoza este o boala care apare la iepuri din cauza tantarilor , sau alti paraziti, care pot fi in fan sau in furajul cu care se hranesc iepurii. Cand iepurii au mixomatoza (numit si pesta de iepuri), apar bube pe cap iar iepurii incep sa slabeasca. Iepurii care sunt forte bine hraniti pot trece de mixomatoza fara sa moara. Dar iepurii slabi cel mai adesea decedeaza. Mixomatoza poate fi transmisa si de la un iepure la alt iepure. Un alt simptom pe langa bube este acela ca iepurii au probleme de raspiratie si au puroi la ochi. Exista un vaccin preventiv contra bolii mixomatoza pentru iepuri si acest vaccin se aplica de doua ori pe an. Este de preferat ca iepurii sa fie vaccinati in lunile martie si septembrie.
Pasteureloza
Boala mai este denumita si Septicemia Hemoragica a iepurilor. De obicei sunt afectate animalele tinere, dar poate afecta si animalele adulte.
Agentul cauzal este cel mai frecvent Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul, supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. Boala evolueaza enzootic sau chiar epizootic, fiind una dintre cele mai pagubitoare boli ale iepurilor.
Clinic, evolueaza sub forma supraacuta, acuta si cronica.
In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 C), abatere, congestie, dispnee si moarte fulgeratoare in maxim 24 h.
In forma acuta, pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee, jetaj, stranut, raluri si matitate pulmonara. Animalele mor de obicei in 5-8 zile.
Forma cronica apare de obicei la adulti. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. In localizarea nazala (coriza) apare prurit nazal, stranut, jetaj bilateral purulent, dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite, uneori pleuropneumonie. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata, intermusculara, in ganglioni etc. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. Aceasta forma are evolutie lenta, chiar luni de zile, timp in care animalele slabesc si mor prin epuizare.
Tablou morfopatologic.
Forma supraacuta:
- diateza hemoragica
- exudate seroase si serofibrinoase in cavitati
Forma acuta:
- pneumonie crupala cu focare necrotice
- pleurezie
- pericardita serofibrinoasa sau purulenta
- enterita catarala sau hemoragica
Forma cronica:
- cahexie generalizata in organe si tesuturi
- leziuni fibrino -necrotice sau necrotico -purulente in organe (pulmon, uter, etc.) si tesuturi
- puroi in cavitatile nazale
- rani la nivelul botului
- conjunctivite
- cheratite
- abcese multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata, intermusculara sau ganglionara; chiar si uterina.
De la nivelul organelor sau tesuturilor cu leziuni se vor recolta probe in vederea examenului bacteriologic.
Diagnosticul se pune pe baza datelor epizootologice, clinice, morfopatologice si bacteriologice.
Masuri de combatere si profilaxie
In urma stabilirii diagnosticului se declara boala si se instituie asuri de carantina de gradul III in ferma respectiva. Animalele cu forme supraacute si cronice fiind incurabile se pot trata doar cele cu forme mai putin grave. Animalele bolnave se izoleaza si se trateaza cu antibiotice si cu ser antipasteurelic mamifer 5-10 ml; se indeparteaza concomitent si factorii favorizanti.
Pasteureloza iepurilor (septicemia hemoragica a iepurilor), este cea mai grava boala infectioasa a iepurilor de crescatorie. Evolueaza ca enzootii sau epizootii, apare spontan, e favorizata de aceeasi factori de risc.
Infectia se realizeaza pe toate caile: respiratorie, cutanata, digestiva. Iepurele se poate infecta si in contact cu alte tipuri de rozatoare. Mortalitatea e mai ridicata decat la alte specii (50-75%). Boala este produsa de
Pasteurella multocida tipul A3, A7, D4.
Clinic: forma supraacuta are evolutie de la cateva ore, debut brusc. Forma acuta este frecventa, se manifesta
prin sindrom de febra, dispnee, inapetenta.
Forma respiratorie: rinita, pleurita, bronhopneumonie, se termina prin moarte dupa 4 -10 zile, leziuni de tip hemoragic pe mucoasa nazala, sinusuri, pleura, pericard.
Forma abdominala: complicatii cu pasteurele care produc peritonita cu lichid, aderente, moarte in 5 zile, leziuni de hepatita - focare de necroza in ficat. Mucoasa intestinala este hipertrofiata.-forma cronica - catar persistent al mucoaselor capului (coriza)
Forma cutanata: abcese subcutane mai ales in zona submandibulara
Forma articulara
Forma digestiva
Forma cahectizanta - prin actiunea endotoxinelor.
Diagnostic: datorita efectelor piogeno-necrotice, evolutia foarte rapida.
Examen
bacteriologic.Se confunda cu enterotoxiemia produsa de Clostridium perfringens.
Tratament:-nu se fac tratamente profilactice la iepure (o injectie poate declansa pasteureloza).
Profilaxia: asigurarea conditiilor pentru inlaturarea factorilor de risc, introducerea frunzarului de salcie
(contine substante bacteriostatice).
Pasteureloza iepurelui
Iepurele de casa este sensibil la frig si la curentii de aer, chiar daca este „imbracat“ in blanita, in cazul in care conditiile de „cazare“ (custile) sunt necorespunzatoare. Cel mai in masura sa dea sfaturi despre modul in care poate fi prevenita imbolnavirea iepurilor este medicul Andrei Butaru, directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Dolj (DSVSA). Acesta ii avertizeaza pe posesorii de animale de casa ca in aceasta perioada iepurii pot fi afectati de tot felul de boli, cel mai frecvent intâlnita fiind pasteureloza. „Pasteureloza, o boala comuna tuturor animalelor de curte, cunoscuta si sub numele de septicemia hemoragica a iepurilor de casa, este o infectie caracterizata prin manifestari de bronhopneumonie si pleuropneumonie“, a precizat Andrei Butaru. Aceasta boala face parte din grupul celor respiratorii, fiind direct legata de parametrii de ambianta, temperatura, curenti de aer, lipsa indelungata a apei si a furajului, conditii zootehnice precare, mult praf, gaze nocive si chiar factorii de stres. Incubatia dureaza 24-72 de ore, iar debutul clinic este tragic.
Pasteureloza se previne, nu se trateaza
Dupa contractarea bolii, initial, animalele par sanatoase, dar in dimineata urmatoare pot fi gasite moarte in custi. De asemenea, Andrei Butaru aminteste câteva dintre simptomele bolii. „Iepurii fac febra (cu temperatura de 41-42 de grade Celsius), sunt tristi, se retrag ghemuiti in coltul custii unde stau cu capul in jos, sunt somnolenti si le atârna urechile. Respiratia animalelor bolnave se accelereaza, mucoasele sunt cianotice, albastre-vinetii. Moartea survine rapid, in mai putin de 12 ore, animalul fiind gasit intins lateral“.
Medicul veterinar recomanda crescatorilor de iepuri sa incerce pe cât posibil sa previna boala, pentru ca o data contractata nu mai poate fi vindecata. Singurul mod de prevenire consta in administrarea urmatoarelor medicamente: Penstrep injectabil + antiinflamator (Dexametazona), Eritrom, Galimicin, Streptomicina, Enrofloxacina, Neomicina, Tetraciclina, Cloramfenicol.
( Nu se fac vaccinuri preventive caci acestea pot declansa boala si in nici un caz posesorii de iepuri nu trebuie sa isi trateze singuri animalele, antibioticele, in special Penicilina si Ampicilina, putând fi deosebit de toxice. )
In nici un caz posesorii de iepuri nu trebuie sa isi trateze singuri animalele, antibioticele, in special Penicilina si Ampicilina, putând fi deosebit de toxice.
Mixomatoza
Mixomatoza este o afectiune infecto-contagioasa de origine virala, extrem de agresiva, care duce la decimarea populatiilor de iepuri salbatici, din ferme sau chiar a companionului dumneavoastra. In urma cu 5 decenii bola a fost introdusa in Australia si Belgia pentru reducerea populatiilor de iepuri salbatici , peste 90% dintre exemplare au murit. Din pacate odata eliberat virusul nu a maiputut fi oprit si a ajuns si la iepurii de casa. In zilele noastre s-a elaborate un vaccine pentru aceasta boala, iar cazurile de noi imbolnaviri au scazut, insa nu a putut fi eradicata de tot. iepurasii tinuti mare parte din timp in interior sunt mai putin predispusi la a contracta virusul, dar un risc exista si trebuie luate toate masurile de preventie.
Semnele bolii
Difera in functie de forma bolii (acuta sau cronica) si de tulpina virusului care a produs infectia. In formele acute se observa inflamarea mucoasei conjunctivale (poate fi confundata intr-o prima faza cu oconjunctivita clasica), a pleoapelor (blefaro-conjunctivita) si a regiunii perianale si genitale, scurgeri oculare apoase. Ulterior apar acumulari de lichid in tesuturile moi ale corpului cu inflamarea si cresterea in volum a urechilor (care devin cazute, grele), cap (care devine umflat, asa numitul “cap de leu”), pleoapelor (dand aspect somnoros mimicii iepurelui). Conjunctivita se agraveaza ducand la orbire.iepurii slabesc rapid, desi pofta de mancare se pastreaza. Pe tot corpul apar noduli de dimensiuni variabile (pana de marimea unei nuci) numite mixoame. Iepurele ca fi apatic, va avea febra si scurgeri nazale. 90% din bolnavi mor in urmatoarele 7-10 zile. Cei care rezista infectiei trec in forma cronica a bolii. In aceasta faza iepurii prezinta secretii oculare vascoase, respiratie ingreunata si mixoame organizate in special in zona capului si bazei urechilor. In urmatoarele 30 de zile indivizii infectati pot transmite boala mai departe. Exemplarele trecute prin boala dezvolta imunitate si nu vor mai fi afectati pe viitor.
Cum se transmite?
Transmiterea se poate face pe multe cai, din aceasta cauza boala e considerata foarte contagioasa, cu atat mai mult cu cat virusul e si foarte rezistent la agentii fizici si chimici. Animalele bolnave sau cele trecute prin boala transmit virusul prin secretiile oculare sau nazale, contaminand aerul, apa, hrana si adaposturile. In cadrul crescatoriilor chiar si stapanul poate transmite virusul de la exemplarul bolnav la cei sanatosi. O alta cale, poate cea mai importanta si greu de controlat e prin intermediul insectelor care se hranesc cu sange (purici, capuse, tantari, paduchi), care se hranesc cu sangele animalelor bolnave, iau virusul si apoi il transmit viitoarelor victime.
Tratament
Nu exista un tratament etiologic al acestei boli. Odata contractat virusul nu se mai poate face nimic pentru distrugerea lui. Perfuziile, antibioticele nu fac decat sa previna infectiile bacteriene secundare, uneori dau rezultate ajutand iepurasul sa treaca peste boala (daca si imunitatea lui e puternica, aceasta e principala conditie sa scape). De cele mai multe ori suferinta e mare si e recomandata eutanasierea pentru curmarea ei.
Vestea buna e ca exista la noi in tara un vaccin impotriva acestei afectiuni, care previne imbolnavirea prin stimularea formarii de anticorpi impotriva acestui virus. Se recomanda vaccinarea puilor peste 6 saptamani si a tuturor adultilor neimunizati. Se face un rapel la aprox. 30 de zile, apoi la fiecare 6 luni se reia vaccinarea. Medical veterinar va va explica mai multe despre acest vaccine, care e accesibil si ca pret. Pentru ca virusul poate suferi mutatii, uneori si animalele vaccinate mai fac boala, insa intr-o forma mult mai usoara, din care scapa.
Cum putem preveni infectarea?
- Cel mai simplu:prin vaccinare
- Deparazitati iepurii si tineti la distanta insectele precum tantarii, capusele, puricii.
- Tineti animalele in interior, daca e posibil
- Nu permiteti contactul iepurilor domestici cu cei salbatici (posibili purtatori ai virusului)
- Nu lasati cainii folositi la vanatoare sa vina in contact cu iepurii de casa
- Puneti in carantina orice exemplar care a venit in contact cu vreunul bolnav. Daca in 14 zile nu apar semne ale bolii poate fi declarat sanatos.
- Izolati animalele bolnave, dezinfectati bine tarcurile si custile unde acestea au stat, inainte de a introduce alti iepuri acolo.
- Evitati sa duceti in expozitii sau in locuri cu alte rozatoare iepurii bolnavi, nevaccinati.
Mixomatoza e principala boala care face ravagii in fermele de iepuri din cauza contagiozitatii ridicate. Ca sa protejati companionul “urecheat” faceti o vizita la medic si cereti informatii mai multe despre aceasta boala, precum si vaccinul necesar. E mai bine sa preveniti decat sa suferiti mai tarziu.
